Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii, condamnat la patru ani de închisoare pentru fraudarea unor concursuri.

Fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu a fost condamnat de instanţa supremă la patru ani de închisoare cu executare într-un dosar care vizează fraudarea unor concursuri pentru ocuparea unor funcţii în direcţii judeţene ale ministerului. Decizia a fost pronunţată miercuri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nu este definitivă, putând fi atacată cu apel, scrie News.ro.

În prezent, Chesnoiu ocupă funcţia de director general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Dosarul a fost instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), care l-a trimis în judecată în decembrie 2022.

Condamnarea decisă de instanţa supremă

Magistraţii instanţei supreme au decis contopirea pedepselor stabilite pentru infracţiunile reţinute în sarcina fostului ministru, stabilind o pedeapsă finală de patru ani de închisoare.

Potrivit deciziei instanţei, judecătorii au stabilit mai întâi o pedeapsă principală de doi ani şi opt luni de închisoare, la care au adăugat un spor de un an şi patru luni, reprezentând o treime din celelalte pedepse.

„Contopeşte pedepsele principale stabilite prin prezenta sentinţă şi aplică pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 8 luni închisoare, la care adaugă un spor de 1 an şi 4 luni (…) inculpatul Chesnoiu Adrian-Ionuţ urmând a executa pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare”, au decis judecătorii.

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanţa a dispus şi obligarea fostului ministru la plata unor sume către stat.

Acuzaţiile DNA împotriva lui Adrian Chesnoiu

Procurorii DNA au susţinut că, în perioada 9 februarie – 11 aprilie 2022, Adrian Chesnoiu, în calitate de ministru al Agriculturii, ar fi intervenit pentru a favoriza anumite persoane în cadrul unor concursuri organizate pentru ocuparea unor funcţii din direcţiile judeţene ale ministerului.

Concret, anchetatorii au arătat că acesta ar fi determinat o persoană din subordine, membru în mai multe comisii de examinare, să transmită o parte dintre subiectele pregătite pentru probele scrise către Andrei-Cristian Răducan, considerat un apropiat al ministrului.

Subiectele ar fi ajuns ulterior la mai mulţi candidaţi agreaţi, înainte de susţinerea probelor scrise. Concursurile vizau funcţii precum consilier clasa I, şef de serviciu, director executiv adjunct şi director executiv în cadrul unor direcţii judeţene ale Ministerului Agriculturii.

Potrivit procurorilor, aceste informaţii confidenţiale ar fi fost folosite pentru a facilita promovarea examenelor de către candidaţii favorizaţi.

Cum ar fi fost influenţate concursurile

DNA a susţinut că subiectele de examen ar fi ajuns la patru candidaţi: Aurel Sandu, Mihai-Cosmin Corobea, Mihai Pârv şi Cătălin Ionuţ Lăscaie.

După promovarea probei scrise, unul dintre aceştia, Cătălin Ionuţ Lăscaie, ar fi fost respins ulterior la proba de interviu.

În cazul candidatului Aurel Sandu, procurorii au afirmat că ar fi existat o intervenţie directă a ministrului pentru ca acesta să fie declarat admis, deşi nu obţinuse punctajul necesar.

Ca urmare a acestei intervenţii, Sandu ar fi fost numit în funcţia de şef de serviciu şi ar fi încasat salarii în valoare totală de aproape 51.000 de lei pe perioada ocupării postului.

Ministerul Agriculturii, parte civilă în proces

În cadrul procesului, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale s-a constituit parte civilă, solicitând recuperarea prejudiciului reprezentat de salariile plătite lui Aurel Sandu.

Instanţa supremă a admis această cerere şi l-a obligat pe Adrian Chesnoiu să plătească suma de 50.995 de lei către minister.

De asemenea, fostul ministru trebuie să achite şi cheltuieli judiciare către stat în valoare de 13.500 de lei.

Condamnări şi pentru ceilalţi inculpaţi

În acelaşi dosar au fost judecate şi alte persoane implicate în organizarea concursurilor.

Andrei-Cristian Răducan, fost director general adjunct în Ministerul Agriculturii, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la folosirea de informaţii nedestinate publicităţii.

Acesta trebuie să participe la un program de reintegrare socială şi să presteze 100 de zile de muncă în folosul comunităţii, în cadrul Parohiei Berceni I sau la Centrul Social de tip „After School” Berceni.

Fostul şef de serviciu Aurel Sandu a primit o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare şi obligaţia de a presta 100 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Aceeaşi pedeapsă a fost stabilită şi pentru ceilalţi trei inculpaţi din dosar: Mihai Cosmin Corobea, Mihai Pârv şi Cătălin Ionuţ Lăscaie.

Decizia nu este definitivă

Hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă. Toţi inculpaţii au posibilitatea de a formula apel în termen de zece zile de la comunicarea deciziei.

Procesul ar putea continua astfel la instanţa superioară, unde sentinţa ar putea fi confirmată, modificată sau anulată.

Condamnarea lui Adrian Chesnoiu reprezintă una dintre cele mai importante decizii judiciare din ultimii ani în dosare care vizează modul de organizare a concursurilor pentru funcţii publice, un subiect frecvent criticat în spaţiul public în România.