Cosmin Iancu, legumicultor din Rovina, judeţul Hunedoara, unul dintre producătorii români care au reuşit să intre constant pe rafturile marilor lanţuri de supermarketuri, este la capătul puterilor.

După ani de investiţii, contracte cu nu mai puţin de cinci mari reţele de retail şi milioane de euro băgaţi în infrastructură, fermierul spune răspicat că se gândeşte serios să renunţe definitiv la activitate. „Nu ştiu dacă mai începem anul ăsta”, spune el, iar în spatele acestei fraze se ascunde o decizie deja luată: în 2026, ferma nu va porni!

Pauză forţată sub presiunea datoriilor

Pentru prima dată de când s-a apucat de agricultură, Cosmin Iancu a tras frâna complet. Nu a comandat răsaduri, nu a cumpărat seminţe şi nu a pregătit nimic pentru noul sezon. Activitatea este pusă integral pe pauză, iar decizia nu este una temporară.

„În principiu, am sistat toată activitatea. Şi probabil mă voi opri de tot anul acesta”, spune tânărul antreprenor. Nu este vorba despre un an sabatic, pentru că ratele la bănci şi cheltuielile curente continuă să curgă. Presiunea financiară este uriaşă, iar lipsa capitalului îl ţine blocat.

„E pierdere de vreme să faci legumicultură în România”

Motivul pentru care Cosmin Iancu vrea să iasă definitiv din acest sector este unul dur şi spus fără menajamente. Costurile sunt din ce în ce mai mari, forţa de muncă este greu de gestionat, randamentul oamenilor este slab, iar problemele cu bolile şi dăunătorii încarcă facturile. La toate acestea se adaugă relaţia tot mai dificilă cu marile lanţuri comerciale.

„Hipermarketurile îţi iau marfa când vor ele şi cum vor ele. Vara mă bat cu producătorii români, cine e mai jos la preţ, ăla vinde. Iarna nu am cantităţi şi mă bat cu importurile”, explică fermierul. În aceste condiţii, spune el, legumicultura a ajuns să fie „pierdere de vreme” în România.

De la succesul din retail, la gândul închiderii fermei

Paradoxal, decizia vine în cazul unui producător care a cunoscut succesul în relaţia cu retailerii. Cosmin Iancu a avut contracte cu aproape toate marile lanţuri de supermarketuri, reuşind ceea ce mulţi legumicultori români nu pot: acces constant pe piaţa organizată. Cu toate acestea, presiunea preţurilor, lipsa predictibilităţii şi concurenţa acerbă l-au adus în punctul în care ia în calcul închiderea definitivă a fermei.

Trei ani consecutivi pe minus

Bilanţul ultimului an a fost decisiv. Deşi cultura de roşii cherry a avut rezultate bune, la căpşini a ieşit pe minus din cauza îngheţului târziu din luna aprilie. Producţia a scăzut dramatic, ajungând la doar 30% faţă de anul anterior. La final, pierderile s-au ridicat la aproximativ 500.000 de lei, spune tânărul din Rovina. Mai grav este faptul că nu vorbim despre un accident izolat. „În ultimii trei ani, tot pe pierdere mă duc”, recunoaşte Cosmin, subliniind că situaţia a devenit nesustenabilă.

O fermă de milioane de euro, scoasă la vânzare

Astăzi, Cosmin Iancu administrează una dintre cele mai bine puse la punct exploataţii legumicole din zonă. Ferma include 1,3 hectare de sere, 7.000 de metri pătraţi de solarii, ceea ce înseamnă 20.000 de metri pătraţi de spaţii protejate. În plus, anul trecut a finalizat o pensiune realizată cu fonduri europene, în care a investit şi bani din propriul buzunar, şi a instalat un sistem de panouri fotovoltaice de 130 kW. Pe lângă acestea, există şi un proiect de retehnologizare prin AFIR, aflat în implementare.

Valoarea totală a investiţiilor ajunge la 4 milioane de euro, poate chiar peste. Cu toate acestea, mesajul fermierului este tranşant: „Dacă vine cineva şi-mi dă un milion de euro pe tot ce e aici, mâine îmi iau geaca şi am plecat”. Din această sumă, Cosmin Iancu ar achita datoriile de aproximativ 600.000-700.000 de euro şi ar închide definitiv acest capitol.

Citeşte şi:
COSMIN IANCU: Riscăm să avem pe rafturi doar produse de import!

O retragere strict personală

Decizia este una personală şi nu vizează grupul de producători Corvinia, din care Cosmin face parte. „Doar eu vreau să ies din businessul ăsta. Grupul Corvinia îşi continuă activitatea”, precizează fermierul hunedorean. Dacă vânzarea nu se va concretiza, ia în calcul păstrarea unei activităţi minime, cel mai probabil pe cultura de căpşuni, care presupune investiţii mai reduse. Chiar şi aşa, spune el, va fi ceva strict la nivel minimal.