Seceta a devenit noua normalitate în agricultura globală. Randamentele agricole scad, în timp ce suprafața afectată de secetă se dublează!
Fermierii se confruntă tot mai des cu realitatea dură a secetei. Lipsa precipitațiilor nu mai este un fenomen izolat, ci o problemă structurală care afectează grav agricultura. În timp ce majoritatea oamenilor se bucură de o vară însorită cu băuturi reci, în mediul rural, pământul crapă sub tălpi și culturile se usucă. Solul, deja afectat de o primăvară anormal de uscată, nu mai oferă sprijin pentru producții agricole viabile.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a analizat în profunzime tendințele globale legate de secetă și avertizează asupra unor riscuri economice tot mai mari, legate direct de schimbările climatice.
40% din suprafața globală, afectată de secetă
Potrivit OCDE, suprafața terestră afectată de secetă s-a dublat din anul 1900. Astăzi, aproximativ 40% din pământul locuibil este lovit mai frecvent și mai intens de episoade de secetă. Printre cele mai grave situații recente se numără seceta devastatoare din Europa în 2022 și criza hidrică încă în desfășurare în America de Nord, arată o analiză Agrarheute.
Această creștere nu este întâmplătoare. Schimbările climatice sunt principalul motor al acestor fenomene extreme: temperaturile cresc, iar tiparele de precipitații se modifică, ducând la o evaporare accelerată a apei din sol și sursele de apă dulce.
CITEȘTE ȘI: Comerțul cu cereale pe roșu: Seceta, taxele și prețurile mici i-au scos pe traderii români din clubul miliardarilor!
Schimbările climatice ne usucă viitorul
Datele științifice sunt clare: temperatura medie globală a crescut semnificativ în ultimele decenii. Conform OCDE, dacă încălzirea globală va ajunge la +4 °C față de epoca preindustrială, atunci secetele ar putea deveni de șapte ori mai frecvente și mai severe decât în trecut.
Chiar și în scenarii mai optimiste, cu creșteri mai reduse ale temperaturii (între 1,5 °C și 2 °C), se așteaptă o accentuare a stresului hidric în toate regiunile. Aceasta pune presiune nu doar pe agricultură, ci și pe aprovizionarea cu apă potabilă și pe ecosisteme.
Sol uscat, recolte slabe
Fermierii sunt în prima linie a acestei crize. Solul devine tot mai sărac, pierzând capacitatea de a reține umiditatea. Datele OCDE arată că din 1980, 37% din suprafața terestră globală a suferit o pierdere semnificativă a umidității solului. În același timp, nivelurile râurilor și pânzelor freatice sunt în continuă scădere.
Această degradare a solului duce direct la scăderea randamentului. În anii deosebit de secetoși, producția agricolă poate scădea cu până la 22%, afectând siguranța alimentară și veniturile fermierilor.
Costuri dublate! Și va fi mai rău…
OCDE avertizează că impactul economic al secetei s-a dublat comparativ cu anul 2000. Iar prognozele nu sunt încurajatoare: până în 2035, costurile secetei ar putea crește cu între 35% și 110% față de nivelurile actuale.
Dar efectele nu se opresc la poarta fermei. Întreaga economie resimte impactul: pierderile și daunele generate de secetă cresc cu între 3,0% și 7,5% pe an. Dacă această tendință continuă, seceta medie din 2025 va fi de două până la șase ori mai costisitoare decât cea din anul 2000.
CITEȘTE ȘI: Ce s-a întâmplat cu grâul OMG rezistent la secetă? HB4 nu a trecut testul câmpului!
Nu totul este pierdut: investițiile aduc speranță
Chiar dacă situația pare sumbră, există soluții. OCDE subliniază că fiecare dolar investit în măsuri de adaptare la secetă – precum irigații eficiente, tehnologii de conservare a apei sau replantarea de culturi rezistente – poate aduce beneficii de până la zece ori mai mari.
Într-o lume unde apa devine o resursă tot mai prețioasă, investițiile în sustenabilitate nu mai sunt opționale, ci esențiale.
Seceta, un avertisment clar, nu un accident!
Datele sunt clare: seceta nu mai este un fenomen rar, ci o realitate tot mai frecventă. Agricultura, una dintre cele mai vulnerabile ramuri ale economiei, se confruntă cu pierderi uriașe, iar fermierii plătesc prețul direct.
Pentru a evita o criză agricolă și economică globală, este nevoie de acțiuni rapide și bine direcționate: politici publice, investiții în tehnologii verzi și un nou mod de a gestiona apa și pământul.
