Polonia reușește să se mențină, an de an, pe primul loc la nivel european în ceea ce privește producția de mere, în timp ce România se află pe locul 5 în UE, conform Eurostat.
România produce anual aproximativ 500.000 de tone de mere. Consumul total de mere în țară este de 650.000 de tone, iar în acest sezon, pomicultorii se așteaptă ca importurile din Italia, Polonia și Grecia să crească pentru a acoperi deficitul, citează Mediafax.
În 2023, producția de mere în România a fost de puțin peste 400.000 de tone, fiind similară cu cea din anul precedent și sub media ultimilor cinci ani. Țara noastră este al șaptelea producător european de mere, fiind depășită de Spania, Ungaria, Germania, Franța, Italia și Polonia.
România a importat în primele cinci luni ale anului trecut, conform datelor Institutului Național de Statistică, 66.100 de tone de mere proaspete, în valoare de 31,7 milioane de euro. Cea mai mare cantitate a provenit chiar din Polonia, țara care produce undeva la 4 milioane de tone de mere anual.
CITEȘTE ȘI: România, dependentă de importuri: alimente de 600 de euro pe an pentru fiecare locuitor!
SECETA A AFECTAT PRODUCȚIILE. CÂT COSTĂ MERELE ROMÂNEȘTI!
În 2024, producția de mere din România a fost afectată în mod semnificativ de condițiile climatice dificile. Canicula și seceta din vară au accelerat maturarea fructelor și au redus dimensiunea acestora, astfel că multe livezi au înregistrat pierderi semnificative de producție și calitate.
De exemplu, fermierii din județul Bacău au raportat scăderi de la 80 tone/hectar în 2023 la 60 tone/hectar în 2024, în ciuda irigațiilor. În plus, seceta a dus la recoltări mai timpurii și la o calitate mai slabă a fructelor, multe fiind redirecționate către procesare, în loc de vânzare pentru consum proaspăt.
Ca urmare a scăderii producției, prețurile au crescut, merele vândute direct de fermieri ajungând la 2,5-4 lei/kg, în hipermarketuri prețurile urcând până la 5-10 lei/kg, chiar și 12 lei pentru merele bio. În plus, se anticipează o creștere a importurilor de mere pentru a acoperi cererea internă, care este în mod constant mai mare decât producția națională.
Importurile de fructe au ajuns în 2023 la aproape 1 miliard de euro și îi generează României al doilea cel mai mare deficit comercial pe balanța cu alimente, potrivit INS.
Lucian Florea, președintele Asociației Fruleg, a declarat pentru Mediafax că ”am reușit să ajungem în august cu o producție bunișoară, dar numai în condițiile în care am avut irigare și fertilizare. Am luat legătura cu ceilalți pomicultori, cei care n-au avut irigare și fertilizare, și au suferit foarte mult din punctul de vedere al climei și al cantității de precipitații.
Producția din România este medie ca și cantitate, dar medie spre inferioară din punct de vedere al calității”.
Asociația Fruleg pune pe piață mere de Ițești din județul Bacău. Livada ocupă o suprafață de 80 de hectare, plantate cu meri, peri și cireș. Pomicultorii dețin și un spațiu de depozitare cu o capacitate de 1.000 de tone cu atmosferă modificată - controlată și de 500 de tone pentru produse refrigerate.
PREȚ MAI BUN PENTRU PRODUCĂTORI ȘI LA PROCESARE
Președintele Fruleg spune că, din fericire, recolta mai mică de fructe din 2024 le va aduce producătorilor un preț mai mare față de anii de producție anteriori. Deoarece fructele sunt mai slabe calitativ, cele mai multe vor merge la procesare.
”Prețul oferit de fabricile de sucuri, de concentrat sau de gemuri este de aproximativ 1 leu/kg, aproape dublu față de anul trecut” - Lucian Florea, Fruleg
PROVOCĂRI PENTRU PRODUCȚIA DE MERE DIN ROMÂNIA
1. Schimbările climatice și seceta afectează randamentele. Condițiile meteorologice capricioase, cum ar fi înghețurile târzii de primăvară sau ploile abundente, pot influența negativ producția de mere.
2. Infrastructura și tehnologia: multe livezi sunt încă exploatate necorespunzător, folosind tehnologii mai vechi. Producătorii care au făcut investiții în modernizare (sisteme de irigații, protecție împotriva grindinei etc.) au reușit să obțină randamente mai bune.
3. Piața internă și externă: deși România produce o cantitate semnificativă de mere, importurile (mai ales din Polonia și Italia) reprezintă o provocare pentru piața locală.
4. Exporturi și consum intern: majoritatea merelor produse în România sunt destinate consumului intern, dar există și o componentă de export, în special către piețele din Europa de Est. În ultimii ani, au existat eforturi pentru a stimula exportul de mere românești, dar concurența internațională rămâne puternică.
5. Consumul mediu de mere în România este de aproximativ 15-20 kg pe an per capita, ceea ce subliniază importanța acestui fruct în alimentația zilnică.
6. Viitorul producției de mere în România: există o tendință de modernizare a livezilor, cu investiții în soiuri noi, mai rezistente la boli și dăunători, dar și în tehnologii moderne pentru creșterea productivității. Fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală au sprijinit dezvoltarea livezilor, oferind acces la tehnologii noi și ajutând fermierii să se adapteze la schimbările climatice.
