Ce avantaje au fermierii care cultivă ardeiul gogoșar în cultură succesivă în spațiu protejat? Trei studente la Horticultură au testat doi ani la rând cultura în microferma familiei Tenie. Rezultatele sunt promițătoare!

Mădălina-Claudia Tenie este o tânără specialistă în legumicultură, originară din comuna gălățeană Corod, în vecinătatea celui mai mare bazin legumicol din România – comuna Matca. Anul acesta a absolvit Facultatea de Horticultură a Universității de Științele Vieții (USV) Iași. Mădălina a deprins încă de mică tainele producerii legumelor, în ferma părinților săi, la rândul lor legumicultori pasionați și absolvenți ai studiilor superioare de profil.

În ferma legumicolă familială de 2,5 hectare își desfășoară activitatea 5 persoane. În spațiu protejat se produc tomate, ardei (iute, gras, lung și gogoșar), castraveți și varză timpurie, iar în câmp se cultivă varză de vară și de toamnă, porumb zaharat și dovlecei.

Cultură principală în câmp, cultură secundară în solar

Încurajată de către părinți și de către fratele său, precum și de către coordonatorii științifici de la Facultatea de Horticultură Iași, Vasile Stoleru, Gabriel-Ciprian Teliban și Ioana Buțerchi, studenta Mădălina-Claudia Tenie și colegele sale Andra-Andreea Rarinca și Geanina-Mădălina Negruț au realizat cercetări practice privind producerea ardeilor gogoșari în spații protejate, drept cultură succesivă, știut fiind faptul că ardeii gogoșar sunt unele dintre cele mai apreciate specii legumicole, în câmp producându-se în general drept cultură principală.

Grăbește timpurietatea și prelungește sezonul de recoltare

Cele mai importante rezultate ale activității de minim 2 ani în solariile de la Corod-Galați și etapele de lucru au fost prezentate la cel mai recent simpozion științific studențesc desfășurat la USV Iași, în primăvara acestui an. ”Tema aleasă este de mare interes, atât pentru a grăbi timpurietatea produsului pe piață, cât și pentru a extinde temporal oferta de ardei gogoșar, respectiv de a duce cât mai târziu activitatea de producere a acestei legume atât de apreciate de către consumatorii români.

În condițiile din țara noastră, în general se cultivă un singur ciclu lung de ardei gogoșar, semănatul realizându-se în luna februarie, plantarea în aprilie-mai și desființarea culturii toamna, atunci când temperaturile scad până la valori la care plantele nu mai produc, maturarea fructelor se realizează greu și cererea de pe piață se reduce. Cu urmărirea atentă a anumitor parametri, echipa a produs ardei gogoșar și în spații protejate”, arăta profesorul universitar Vasile Stoleru.

Protecție împotriva atacului păsărilor

În ultimii 5 ani, în zona Corod-Galați, s-au intensificat atacurile păsărilor – precum coțofane, grauri și ciori – asupra recoltelor din câmp. Inclusiv din acest motiv, inițial împreună cu familia, Mădălina-Claudia Tenie a decis să încerce varianta de a transfera producția în spații protejate.

Trei hibrizi în câmpul experimental

Studiul a urmărit influența cultivarului și a regimului de fertilizare asupra indicilor de productivitate, asupra producției pe plantă și asupra unor parametri biochimici. Protocolul experimental a prevăzut organizarea unei experiențe bifactoriale, așezată sub formă de parcele subdivizate cu trei repetiții, în microferma familiei. ”Cei doi factori experimentali studiați au fost cultivarul și regimul de fertilizare. Factorul A, cultivarul de ardei gogoșar, a inclus hibrizii Reno F1, Traian F1 și Bihar F1.

• Reno F1 este un hibrid timpuriu cu toleranță bună la stres. Fructele sale excelente garantează un randament ridicat de producție, având culoarea roșu aprins, pulpă groasă și o greutate de 160-180 grame.
• Traian F1 este un hibrid semitârziu, cu creștere nedeterminată și capacitate mare de producție. Fructele sunt mari, colorate în roșu intens, cu o greutate de 150-190 de grame și un conținut ridicat de substanță uscată.
• Bihar F1 este un hibrid cu creștere nedeterminată. Fructele sunt mari, de culoare roșu închis, cu pulpă groasă și o greutate a fructelor cuprinsă între 150 și 220 de grame”, explica Mădălina-Claudia Tenie.

FIȘA TEHNICĂ A CULTURII

În cadrul experienței efectuate, ardeii au fost plantați manual, pe un teren nemodelat și pe rânduri echidistante, la 100 cm între ele, cu o distanță între plante pe rând de 30 cm.

Regimul experimental de fertilizare a implicat o variantă de control nefertilizată și două tipuri diferite de îngrășăminte, respectiv organic cu Orgevit și chimic cu Nutri Top NPK 5-10-15. Îngrășămintele s-au aplicat la fertilizarea de bază. Cultura a fost înființată prin răsad cu vârsta de 62 zile, drept cultură succesivă după varza timpurie într-un solar din lemn acoperit cu folie de polietilenă. Densitatea a fost de 33.330 de plante la hectar.

Chimic vs. organic

Răspunsul cultivarelor de ardei gogoșar la regimul de nutriție a fost pozitiv, obținându-se rezultate bune atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Fertilizarea chimică a determinat obținerea celor mai bune valori asupra indicatorilor de productivitate, cu excepția greutății fructelor. Fertilizarea organică favorizează sinteza vitaminei C într-o măsură mai mare, comparativ cu celelalte două regimuri de fertilizare.

Perisabilitate mai redusă

Ca producător de legume care își valorifică recoltele în sistem propriu pe piață, Mădălina a mai observat că ardeii gogoșar produși în solarii au o perisabilitate mai redusă față de cei obținuți în câmp. ”Dacă în maximum 3 zile nu reușeam să vând ardeii gogoșar obținuți în câmp, deja puteam să arunc marfa. În cazul recoltei din solar, rezistența în timp a fost mai mare”, explica legumicultoarea gălățeancă.

Alte avantaje sunt siguranța realizării producției și a eficienței economice vizate, cât și elementele corespunzătoare unei activități legumicole sustenabile, prin utilizarea soluțiilor tehnologice organice.

Mădălina-Claudia Tenie și Prof. Vasile Stoleru

Prin prisma producției și a indicatorilor obținuți, fertilizarea organică poate fi promovată ca o metodă sustenabilă de cultivare a plantelor legumicole în spații protejate. – MĂDĂLINA-CLAUDIA TENIE, Tânăr legumicultor în jud. Galați

REZULTATE OBȚINUTE

Recoltarea a început la 30 august 2023 și s-a desfășurat până pe data de 11 noiembrie 2023, în 4 reprize, timp în care, la 10 fructe pe repetiție, s-au efectuat următoarele determinări: numărul de fructe pe plantă, producția pe plantă (kg), greutatea unui fruct (g), diametrul fructului (cm), înălțimea fructului (cm).

În cultivarul Reno F1 fertilizat chimic s-au obținut cele mai ridicate valori ale greutății medii a unui fruct (146,54 g), diametrului (9,41 cm) și înălțimii acestuia (6,42 cm), numărul de fructe pe plantă fiind de 9,01. Valoarea medie cea mai ridicată a numărului de fructe pe plantă, respectiv 11,22, s-a obținut în cultivarul Bihar F1, varianta cu fertilizare chimică. În varianta cu fertilizare organică, în cultivarul Bihar F1, numărul de fructe pe plantă a fost de 8,69, cu greutatea medie/fruct de 122,05, diametrul de 8,49 cm și înălțimea fructului de 5,10 cm.