A investit 2 milioane de euro în construcţia unui nou adăpost şi dotările aferente, bani obţinuţi în proporţie de 90% din fonduri europene printr-un proiect AFIR accesat prin intermediul cooperativei al cărei membru este, iar tranziţia de la sala de muls la mulsul robotizat a însemnat până acum o creştere de peste 30% a cantităţii de lapte colectate, având astăzi o producţie medie pe cap de vacă de 32 litri!

Medic veterinar de profesie, absolvent al universităţii de la Timişoara în 2003, Csiszér Zsombor s-a apucat de zootehnie în 2005, după ce a cumpărat din Franţa şase vaci din rasa Montbeliarde. Ulterior s-a axat pe Bălţata Românească şi abia în urmă cu şase ani a introdus în turmă primele exemplare de Holstein, rasă care în prezent constituie peste 80% din efectivul său de animale. „Ne-am fi dorit să venim cu o infuzie de Red Holstein pe Bălţate pentru a creşte producţia de lapte şi a ne spori profitabilitatea, însă suntem constrânşi de subvenţie să avem rase curate. Aflându-ne într-o zonă montană, ne-ar fi fost de folos să avem o vacă mixtă”, recunoaşte fermierul din Sântimbru, jud. Harghita, a cărui exploataţie se află la o altitudine de aproape 1.000 de metri, într-o zonă în care pe timp de iarnă temperatura coboară şi la minus 20 de grade C.

Adăpost cu două alei de furajare

Frigul nu este însă o problemă pentru animalele sale. Noul grajd, inaugurat în luna martie, a fost astfel conceput pentru a oferi cele mai bune condiţii de bunăstare şi confort. Prevăzut cu două alei de furajare la extremităţi, acest adăpost modern poate găzdui până la 180 de vaci, în cuşete individuale dotate cu saltele cu memorie şi bare de protecţie din material plastic flexibil, pentru atenuarea loviturilor. Podelele sunt căptuşite cu cauciuc antiderapant iar ventilatoarele de mari dimensiuni au rolul de a împrospăta aerul şi a scoate umiditatea şi amoniacul din grajd. Cireaşa de pe tort o reprezintă însă cei doi roboţi de muls marca DeLaval, despre care Csiszér Zsombor susţine că i-au schimbat viaţa.

Roboţi de muls pentru bunăstarea proprie

Totul a pornit de la o discuţie purtată la un moment dat cu un fermier olandez care avea roboţi de muls DeLaval şi care spunea că şi-a dorit robot pentru bunăstarea sa în primul rând. Se săturase să stea pe lângă vaci de dimineaţa până seara. Gânduri pe care, într-o oarecare măsură, le împărtăşeşte şi Zsombor. „El era practic robot la vaci înainte. Atunci mi-am zis că nici eu nu vreau să ajung să fiu sclavul sălii de muls. Plus că tot mai greu ne descurcam cu personalul. Lipsa oamenilor calificaţi ne-a împins să facem această investiţie”, recunoaşte harghiteanul. În prezent, acesta are 102 vaci în lactaţie iar adaptarea la mulsul robotizat a fost una foarte uşoară pentru animale. Practic, a trebuit să renunţe la o singură vacă şi asta din cauza comportamentului ei. În rest, toate animalele s-au obişnuit cu robotul în mai puţin de o lună, susţine el.

Trafic dirijat prin porţi inteligente

Având două alei de furajare, s-a organizat în aşa fel încât să-şi împartă animalele în funcţie de cantitatea de lapte pe care o dau. Astfel, într-o parte sunt ţinute vacile performante iar în cealaltă parte vacile recent fătate şi cele gestante în faza a doua de lactaţie. Drumul spre robot este controlat de nişte porţi inteligente. De altfel, Zsombor ne-a mărturisit că a optat pentru tehnologia DeLaval în primul rând datorită opţiunii de trafic dirijat. „Porţile inteligente identifică fiecare animal şi dacă acesta are dreptul de a intra la robot – asta însemnând fie că a trecut un anumit timp de la ultima mulsoare sau se estimează că are o cantitate suficientă de lapte produsă (cel puţin 10 litri) – primeşte permisiunea de a se îndrepta pe calea care duce la robotul de muls, în caz contrar este dirijat spre frontul de furajare”, ne-a explicat medicul veterinar. Astfel, o vacă poate fi mulsă şi de cinci ori pe zi dacă produce o cantitate mare de lapte. Media mulsorilor pe zi la el în fermă este de 2,7 ori.

Ataşare precisă, indiferent de conformaţia ugerului

Un alt avantaj al robotului DeLaval este că poate mulge fără probleme diferite conformaţii ale ugerelor. „Igiena mulsului şi sănătatea ugerului reprezintă un aspect foarte important pentru creşterea vacilor de lapte. La mulsul robotizat, fiecare sfert este muls separat iar cupele se retrag independent după ce laptele a fost muls, ceea ce înainte la sala de muls nu era posibil. Astfel se putea mulge în gol, iar asta duce la apariţia mamitelor. Deşi vacile mele, în special Bălţatele, au conformaţii diferite ale ugerului, ataşarea manşoanelor se face foarte uşor. Chiar şi dacă vaca intră pentru prima dată la robot, braţul va ataşa cu precizie cupele”, a constatat acesta. Fermierul are însă posibilitatea oricând de a comuta ataşarea cupelor pe modul manual. Asta înseamnă că manşoanele vor fi ataşate de către operator. În special la vacile care vin pentru prima oară la robot, poate fi un avantaj extrem de important, pentru că vaca e mai puţin stresată în acest caz.

Muls manual, la o apăsare de buton

„Deşi noi nu recomandăm neapărat, fermierul are această opţiune a ataşării manuale a cupelor pe mameloane. Unii preferă să procedeze astfel la primele mulsori, tocmai pentru a nu stresa animalul şi a-l ajuta să se obişnuiască mai uşor cu robotul. Pe de altă parte, mulsul manual poate fi de ajutor atunci când intervine o problemă la sistemul de muls robotizat până când intervine echipa de service. În felul acesta nu vei avea timpi morţi iar vacile nu vor rămâne nemulse. Este un circuit separat care îţi permite să comuţi pe mulsul manual în caz de nevoie”, a ţinut să menţioneze Cosmin Batis, director de vânzări pentru România al companiei DeLaval.

Rată ridicată de succes la inseminări

În acest moment, producţia medie zilnică de lapte oscilează între 32 și 33 de litri pe cap de animal. A avut şi vârfuri de 34-35, însă a umblat puţin la reţeta furajeră. Pe viitor speră să ajungă din nou la 35 de litri, dar nu mai mult. „Nu vreau să epuizez animalele. Dacă mai fac o selecţie şi renunţ la 20 de animale, aş putea depăşi lejer acest prag”, mi-a mărturisit Csiszér Zsombor.

Pe partea de genetică lucrează cu material de calitate. Face doar inseminări artificiale şi la juninci prima opţiune este cu material sexat. Rata de succes ca vaca să rămână gestantă din prima este foarte ridicată, ceea ce înseamnă că economiseşte nişte bani.

Determinarea progesteronului din lapte

Odată cu achiziţia roboţilor DeLaval, Csiszér Zsombor a optat şi pentru modulul RePro – care determină nivelul de progesteron din lapte -, ce urmează să fie instalat curând. Este prima fermă din România în care va fi implementată această tehnologie avansată. Progesteronul este hormonul care apare atunci când vaca rămâne gestantă. A comandat câte un modul RePro pentru fiecare robot. Asta îl va ajuta foarte mult în managementul reproducţiei, deoarece nu va mai fi nevoie de efectuarea controalelor de gestaţie şi vor fi eliminate mai multe acţiuni asociate. Practic, această tehnologie arată prezenţa gestaţiei la animal. „Stabilirea timpurie a gestaţiei este un mare avantaj pentru fermier. Dacă în mod normal un specialist bun ar putea determina dacă vaca este gestantă cel mai devreme la 30 de zile de la inseminare, folosind ecograful, sistemul dezvoltat de compania DeLaval poate stabili cu acurateţe acest lucru în numai 20 de zile”, argumentează medicul veterinar.

Vedeam potenţial în animalele mele, dar orice aş fi făcut, nu puteam creşte producţia de lapte peste un anumit prag. Asta m-a determinat să mă gândesc la mulsul robotizat. Exista şi un oarecare stres pe sala de muls. Acum animalele sunt mult mai liniştite. – CSISZÉR ZSOMBOR, Crescător de bovine în jud. Harghita

SUPORT TEHNIC RAPID

”În ultimii doi ani am reuşit să intrăm aproape în fiecare judeţ cu echipamentele DeLaval, în special cu tehnologia mulsului robotizat. Suntem într-o continuă dezvoltare. Avem trei echipe de service reprezentate prin tot atâţia distribuitori autorizaţi, poziţionaţi în zonele geografice cheie pentru piaţa din România. Pe lângă asta, DeLaval are tehnicieni proprii pentru suport tehnic, care pot interveni fie prin deplasarea în fermă, fie oferind consultanţă de la distanţă”, declară Cosmin Batis.

MODULUL REPRO. Detectarea căldurilor şi a gestaţiei

În 2019, DeLaval a lansat pe piaţă un nou robot de muls – modelul VMS V310, care are ca dotare standard laboratorul de analiză a progesteronului din lapte. Pentru roboţii din gama V300 există însă posibilitatea de a instala ulterior modulul RePro. Avantajul analizei progesteronului din lapte este acela că depistează foarte uşor şi cu o acurateţe mai mare de 96% momentul optim de însămânţare, începând de la formarea corpului galben pe ovare și până la stadiile de dezvoltare embrionare, cât şi evoluţia gestaţiei. Pe de altă parte, ştim că există animale care manifestă călduri ascunse şi care sunt foarte greu de depistat cu un sistem bazat pe senzori, pentru că acesta, practic, monitorizează mişcarea animalului. Or, în cazul animalelor cu aşa-numitele călduri şterse nu putem spune că există o activitate intensă şi atunci sistemul nu îşi va da seama că acel animal este de fapt pregătit pentru montă. Tehnologia RePro DeLaval poate detecta inclusiv dacă pe parcursul gestaţiei survine un avort spontan sau o moarte embrionară. Interesul pentru această tehnologie există inclusiv în România, unde în viitor va fi instalată în alte şapte ferme.