Cunoașterea și utilizarea ansamblului complet de date genetice pe care organismul vacii de lapte îl poartă în ADN-ul său, prin tehnicile biologiei moleculare, oferă oportunități deosebite pentru crescătorii de vaci din România.

Dacă în ultimele 4 decenii, programele de ameliorare vizau îndeosebi productivitatea și reducerea costului, de câțiva ani, au fost înglobate noi aspecte, precum trăsăturile funcționale ale animalelor, caracterele calitative ale produselor și scurtarea timpului de obținere a unor exemplare superioare genetic.

Biologia moleculară, deja utilizată de către crescătorii de bovine din statele dezvoltate, revoluționează ameliorarea genetică a animalelor, putând susține o mai bună înțelegere a structurii și funcționării genomului animal și a modalităților prin care acesta interacționează cu ceilalți factori de producție.

Intervalul între generații s-a scurtat semnificativ

”Este important să cunoaștem cât mai devreme valoarea genetică, spre a putea alege animalele pentru reproducție, în vederea obținerii generației următoare, în funcție de scopul de creștere urmărit. Practic, genomul este un ansamblu complet de informații genetice pe care un organism îl poartă în ADN-ul său. Cercetările realizate în domeniul biologiei moleculare au scos în evidență faptul că există o cantitate foarte mare de variație în genom, la nivelul ADN-ului. Datorită nivelului actual de cunoaştere la nivel molecular a proceselor care stau la baza dezvoltării organismelor prin tehnologii inteligente, s-a ajuns la dublarea progresului genetic, față de selecția clasică a animalelor”, arăta Gheorghe Vaida, inspector specialitate și consilier al președintelui ASAS, Valeriu Tabără.

Genetică de la tauri genomici lideri în Top 100 mondial

Cunoașterea și utilizarea ansamblului complet de date genetice pe care organismul vacii de lapte îl poartă în ADN-ul său este o preocupare prioritară a Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor (SCDCB) Dancu, jud. Iași. În ultimii ani, în unitatea ieșeană a fost introdusă genetică de top, fiind obținuți produși (fiice și fii) prin utilizarea celor mai valoroase linii genetice ale rasei Holstein, de la tauri testați genomic și calificați pe primele 3 locuri în Top 100 mondial. În anul 2023, deja exista un efectiv de aproximativ 130 de vițele excepționale.

Concomitent, au fost urmărite inclusiv elemente legate de multifuncționalitatea respectivilor tauri genomici (reproducție, rezistență la condițiile concrete de creștere și exploatare, calitatea producțiilor, etc). Cercetările științifice avansate continuă, sub conducerea directorului Ciprian Radu, fiind implicați activ specialiști precum Vasile Vintilă, Andra-Sabina Neculai-Văleanu sau Ionuț Borș.

Selecția clasică, mai scumpă și mai dificilă

”Genomica a revoluționat ameliorarea animalelor, cu rezultate deosebite mai ales la bovinele de lapte și face posibilă estimarea potențialului genetic al unui individ din genotipul său cu mulți markeri care acoperă întregul genom. Produce evaluări precoce și este posibilă analizarea de la naștere a unui animal, chiar pe embrion. Reproducătorul poate fi folosit de îndată ce ajunge la vârsta reproductivă, ceea ce poate reduce mult intervalul între generații, astfel rezolvându-se unul dintre inconvenientele cele mai importante ale ameliorării genetice. Nu mai depinde de timpul necesar acumulării informațiilor fenotipice, cum este cazul selecției clasice care este mult mai dificilă și mai scumpă. Estimarea genomică a valorii de ameliorare se poate face direct la ambele sexe, dar și pentru caracterele care se manifestă numai la unul dintre sexe, așa cum sunt producția de lapte, fecunditatea sau ușurința la fătare. Iar, efectul principal este creșterea, respectiv dublarea progresului genetic anual”, puncta Gheorghe Vaida, care este de altfel și autorul unei cărți de specialitate intitulată “Selecția genomică și aplicarea tehnologiilor inteligente în creșterea bovinelor”, apărută la Editura Pim, din Iași.

Și genotiparea la scară largă costă!

Selecția genomică oferă oportunități economice, de dezvoltare și de îmbunătățire a mediului. ”Da, costurile genotipării la scară largă sunt, încă, destul de ridicate. Dar, în ultimul deceniu, dezvoltarea infrastructurii de genomică animală a facilitat noi descoperiri științifice, unele fiind implementate în producția comercială, cu profituri care au depășit cu mult costurile de investiție”, arăta specialistul.

Dar profiturile au depășit cu mult costurile de investiție

Acesta a dat exemplul SUA, unde peste 2 milioane de bovine de lapte, majoritatea femele, din 5 rase, au încorporat informații despre genom, în evaluarea genetică națională a produselor lactate. ”De exemplu, meritul net pe parcursul vieții (NMS), indice recunoscut în industrie pentru multe trăsături individuale și care prezice valoarea economică totală a animalelor de lapte, a cunoscut o creștere cu 100%, în termeni de profitabilitate, în ultimii 10 ani. Cercetările vor continua și, în cele din urmă, tehnologiile genomului animal vor deveni parte a strategiilor principale de producție, utilizate pentru a îmbunătăți sănătatea animalelor, bunăstarea, eficiența producției și calitatea produselor, în moduri care să răspundă cerințelor populațiilor globale în creștere”, mai opina Gheorghe Vaida.

O ZOOTEHNIE POLARIZATĂ

”Avem ferme familiale mici și mijlocii, fără consultanță de specialitate, care dețin încă un mare efectiv total de animale și care nu au fost și nu sunt susținute suficient nici acum, precum și ferme foarte mari, unele cu tehnologii de creștere moderne, digitalizate și cu un sistem de exploatare intensiv-industrial. Nu putem continua așa. (…) La Dancu, un obiectiv concret și benefic este acela al realizării unei bănci de gene, pentru protejarea unor rase, precum Holstein, Bălțata cu Negru Românească, Sura de Stepă și inclusiv pentru difuzarea de material genetic către fermele mici și medii”, concluziona Gheorghe Vaida.