Ambii interlocutori ar trebui să cunoască faptul că cerealele, pentru o eficienţă mai mare a hranei, nu se administrează ca atare, ci au nevoie de preparare şi prelucrare, pentru a le îmbunătăţi valoarea nutritivă.
Aceste materii prime sunt la îndemâna oricărui crescător de animale, fie că le produce singur, fie ca le cumpără. Ele pot fi folosite atât în hrana rumegătoarelor, cât şi a monogastricelor.
APORTUL NUTRITIV AL GRĂUNŢELOR DE CEREALE
Din categoria grăunţelor de cereale fac parte: porumbul, orzul, grâul furajer, sorgul, triticalele şi meiul. Unii dintre crescători cunosc faptul că sunt materii prime bogate în energie.
Din punct de vedere nutritiv se caracterizează prin:
• un conţinut de cca 85% SU şi un nivel relativ scăzut în proteină brută (8-12%), cu valoare biologică influenţată în cazul porumbului de proporţia redusă în lizină, triptofan şi cistină;
• conţinutul în grăsime brută este cuprins între 2 şi 6% (în porumb 4-5%, fiind de tip oleic);
• celuloza brută variază de la 2% (la porumb) la 10-12% (la ovăz); sunt foarte bogate înSEN (66-70%), de unde şi denumirea de furaje amidonoase.
Aportul nutritiv al grăunţelor de cereale, pe cele două categorii de animale de fermă (rumegătoare şi monogastrice) este prezentat în tabele.
7 CARACTERISTICI NUTRITIVE
1. reprezintă baza energetică a amestecurilor de concentrate destinate rumegătoarelor sau a nutreţurilor combinate pentru păsări şi porci;
2. concentraţia energetică ridicată (datorită conţinutului în amidon) predispune la îngrăşare;
3. ovăzul are efect favorabil asupra funcţiei de reproducţie şi de creştere la tineret;
4. orzul favorizează creşterea la tineret şi limitează depunerile de grăsime la suinele supuse îngrăşării;
5. porumbul are o valoare biologică a proteinei scăzută datorită conţinutului mic în aminoacizi esenţiali în special lizină, triptofan, cistină;
6. grâul furajer este recomandat în structura nutreţurilor combinate destinate păsărilor ouătoare deoarece întreţine şi stimulează producţia de ouă;
7. meiul are efect favorabil asupra spermatogenezei fiind recomandat în structura amestecurilor de concentrate destinate reproducătorilor masculi.
FACTORII ANTINUTRIŢIONALI
O particularitate, la unele grăunţe de cereale este prezenţa poliglucidelor neamidonoase cu efect antinutritiv (PnA), a căror inhibare sau distrugere se poate face prin diferite metode de preparare. PnA într-un nutreţ combinat pe bază de grâu, orz, poate ajunge la proporţii de 12-16% în SU.
Factorii antinutriţionali specifici în grăunţele de cereale sunt:
• la orz – beta-glucani, arabinoxilani
• la grâu – arabinoxilani, beta-glucani
• la secară – arabinoxilani, beta-glucani, inhibitori proteazici
• la sorg- tanini.
Consecinţele nutriţionale ale acestor factori sunt: reduc digestibilitatea şi/sau absorbţia nutrienţilor; afectează rata pasajului digestei; măresc activitatea microbiană în intestinul subţire; influenţează textura fecalelor prin creşterea conţinutului în apă şi a vâscozităţii acestora, ceea ce duce la încetinirea creşterii, reducerea utilizării digestive a furajelor, creşterea mortalităţii şi a morbidităţii, tulburări digestive.
Citeşte despre PREPARARE ŞI PRELUCRARE, dar şi RECOMANDĂRI DE UTILIZARE în Revista FERMA, ediţia 13 – 30 noiembrie 2022!
Poţi cumpăra revista în format digital de AICI!
un articol de
LAVINIA ŞTEF
UŞV Timişoara
