Am intrat într-o toamnă cel puţin agitată, chiar şi numai dacă am lua în calcul explozia preţurilor la materiile prime furajere şi stagnarea neobişnuită a preţului cărnii de porc. Despre Pesta Porcină Africană nu mai amintim pentru că a luat-o cu totul razna, fără să avem nici o reacţie de contracarare din partea autorităţilor de mai bine de patru ani! Aşadar, dacă preţurile nu avem cum să le controlăm, ar fi bine totuşi să ne preocupe o reală problemă de management al fermei: apariţia „sindromului infertilităţii de toamnă”.
Chiar dacă mulţi fermieri sunt conştienţi de apariţia anuală a acestei probleme, sunt puţine locurile unde sunt stabilite acţiuni clare de contracarare a efectelor acesteia. O parte dintre acestea oricum trebuiau planificate încă din lunile anterioare.
De ce apare infertilitatea de toamnă?
Din păcate, răspunsul nu numai că e mult mai complicat, dar şi insuficient elucidat, cercetătorii în domeniu vorbind adesea academic despre „cauzalitate multi-factorială”. Ca atare, chiar dacă nu cunoaştem totalitatea motivelor apariţiei sindromului, avem totuşi o serie de explicaţii biologice, pornind de la modul în care reacţionează animalul la schimbarea anotimpurilor.
6 măsuri care previn avorturile
La o analiză sumară s-ar putea concluziona că am scăpat de caniculă şi, în mod logic, am scăpat şi de probleme. Nimic mai fals!
Problemele sunt de altă natură şi ar fi bine ca cel puţin cele care pot fi prevenite să fie cunoscute.
Intrăm în toamnă cu gândul optimist că reproducţia efectivului de matcă (scroafe, scrofiţe şi vieri) reintră pe făgaşul normalităţii din primăvară. Ar fi aşa dacă nu ar fi taman pe dos!
În primul rând pentru că – aşa cum spuneam – durata zilei lumină scade, iar câteva dintre măsurile pe care ar trebui să le luăm în calcul ar fi următoarele:
1. Asigurarea zilnică a 14-16 ore de lumină (naturală + artificială), pentru menţinerea nivelului seric al progesteronului;
2. Asigurarea unei intensităţi luminoase de 150 waţi/metru pătrat, ceea ce corespunde la peste 150 lucşi, mai ales în sectorul montă-gestaţie;
3. Scroafelor înţărcate ar trebui să le asigurăm o intensitate luminoasă de 2-3 ori mai mare, tocmai pentu a le stimula activitatea ovariană.
4. În calculul necesarului de lumină artificială nu uitaţi că însumarea simplistă a puterii becurilor (de preferat fluorescente!) nu este suficientă. Ar fi de preferat ca becurile respective să fie în permanenţă curate!
5. Perioada de lumină trebuie să alterneze cu perioada de întuneric (8-10 ore/zi) pentru ca organismul animalului să funcţioneze în parametrii normali.
Percepţia umană privitoare la intensitatea luminoasă este mult mai limitată faţă de cea a animalului, motiv pentru care ar fi util să luăm decizii raţionale, dictate de biologie şi nu de economie!
6. Un alt factor ce conduce la infertilitatea de toamnă este, sau poate fi, furajarea. Dacă în perioada caldă din lunile de vară am crescut nivelul energiei din raţiile scroafelor tocmai pentru a contracara reducerea consumului voluntar datorat caniculei, e vremea acum să revenim la raţiile normale, care nu numai că sunt mai ieftine, dar asigură şi funcţionarea corectă a aparatului genital.
La acelaşi capitol – furajarea – nu putem ocoli faptul că acum, majoritatea fermierilor se află într-una din cele două situaţii posibile:
a) fie sunt pe final în utilizarea porumbului de anul trecut, porumb care a zăcut în hambare în condiţii de multe ori necunoscute şi având o încărcătură necunoscută de mucegaiuri şi, implicit, micotoxine;
b) fie au trecut pe consumul cerealelor păioase recoltate recent, insuficient maturate probabil.
Influenţa alternanţei temperaturilor zi-noapte
De reţinut şi că trecerea frecventă de la temperaturi ridicate pe timpul zilei la cele scăzute pe durata nopţii are şi ea un efect nefast asupra eficienţei reproducţiei în fermă, mai ales acolo unde efectivul este pozitiv PRRS, din simplul motiv că reacţia imună a organismului scade şi ea în perioada de toamnă.
Probabil că cel mai grav fenomen care se manifestă în această perioadă este însă „sindromul avortului de toamnă” care determină apariţia unui val de avorturi, cu expulzarea de fetuşi normali, oricând în intervalul de gestaţie cuprins între 30 şi 110 zile, fără nici un semn de febră sau de intoxicaţie.
Alte cauze ale avorturilor, dar şi ce legătură are anotimpul cu biologia porcului? Aflaţi din Revista FERMA, ediţia 15-30 septembrie 2021!
Cumpără Revista FERMA ÎN VARIANTA ELECTRONICĂ de AICI!
PESTE 35 DE PURCEI/AN/SCROAFĂ?
Da, se poate, performanţe de acest nivel regăsindu-se în tot mai multe ferme. În contextul economic actual, în care costul de producţie ar trebui să fie principalul parametru de ţinut sub un control drastic, preluarea şi interpretarea corectă şi realistă a informaţiilor privitoare la performanţele productive ale scroafelor de reproducţie devine esenţială pentru fermier. Click AICI şi află detaliile tehnice din spatele acestor performanţe!
un articol de
IOAN LADOŞI
