• Rezistenţa la temperaturi scăzute depinde atât de specie, cât şi de gradul de maturare a lemnului, de proprietăţile genotipului, fertilizarea aplicată, faza de vegetaţie, vârsta pomilor, administrarea apei, potenţialul de producţie, portaltoiul, de agrotehnica aplicată etc.
• Îngheţurile compromit adesea mugurii speciilor mai sensibile, care îşi încheie repausul obligatoriu mai repede, precum caisul, piersicul, nectarinul, migdalul.
• Scăderea bruscă a temperaturii poate crea fisuri în trunchi şi ramuri, porţiuni de scoarţă afectată, degerături, iar unele specii pot chiar să dezmugurească.
• Temperaturi de -2^oC sau 0^oC afectează mugurii în stadiul de buton roz sau florile deschise, cele mai sensibile fiind fructele imediat după legare.

5 strategii de protecţie

1. Perdele-ecrane de fum: tehnologia presupune amplasarea unei reţele de surse generatoare de fum (pentru 80-100/ha revin 100-200 grămezi fumigene din resturi organice: paie umede, turbă, gunoi de paie, crengi sau frunze, precum şi rumeguşul de lemn umectat. Ecranul protector de fum micşorează efectul radiaţiei nocturne.
2. Încălzirea aerului din livadăcu instalaţii speciale, sobe, arzătoare sau cu foc deschis. Drept combustibil se pot utiliza reziduuri de petrol, motorină, petrol lampant, ţiţei, uleiuri minerale uzate. Sobele se aşază la 7 m între rândurile de pomi şi poate încălzi fiecare circa 50 mp, protejând pomii până la temperatura de -7^oC.
3. Vântul artificialrealizat cu ajutorul unor instalaţii de ventilare care amestecă şi înlocuiesc aerul rece de la suprafaţa solului cu aerul mai cald din straturile superioare.
4. Ploaia artificială se realizează cu aspersoarele, pulverizând apa cu jeturi de aproximativ 15 m, ce ridică temperatura aerului cu 2-4^oC. Irigaţiile trebuie efectuate la avertizarea meteorologică sau dacă temperatura la 1,5 m de sol este egală sau scade sub 0^oC.
5. Aplicarea corectă a tehnologiei de cultivaretrebuie să ţină cont de: irigaţie raţională, administrarea corectă a îngrăşămintelor şi substanţelor inhibitoare, în scopul limitării creşterii şi dezvoltării vegetative şi pentru crearea condiţiilor de ”călire” spre o bună rezistenţă la îngheţ. Aplicarea îngrăşămintelor cu fosfor şi potasiu sporesc rezistenţa la îngheţ, în timp ce azotul în exces o diminuează.

Tăierile în verde la cais, ca şi la alte specii timpurii, sporesc rezistenţa la frig şi întârzie pornirea în vegetaţie.

Îngheţurile de revenire

În perioada de repaus al pomilor se pot înregistra scăderi de temperatură sub limita de rezistenţă a unor specii şi pot să apară efecte negative, care constau în pierderea unor muguri de rod, ducând, astfel, la scăderea producţiei de fructe.

Pentru a diminua pagubele cauzate de îngheţurile de revenire, se pot lua o serie de măsuri cum ar fi: o bună amplasare a plantaţiilor pomicole, în funcţie de zonă, dar şi de regimul termic al acesteia, precum şi alegerea cu grijă a soiurilor mai rezistente la ger şi la iernare.

Dacă la evoluţia temperaturilor de la intrarea şi până la ieşirea din repaus a mugurilor floriferi se mai adaugă şi gheaţa sau ploaia îngheţată, care poate persista pe ramuri mai multe zile, în unele cazuri chiar săptămâni, pericolul pieirii mugurilor de rod este mult mai accentuat.

La fel de dăunătoare sunt şi oscilaţiile de temperatură, care în cazul speciilor termofile, cais şi piersic, în unele zone, pot ajunge la -9^oC noaptea şi 16^oC ziua, iar efectul lor asupra ramurilor de rod este identic cu cel al temperaturilor foarte scăzute, iar pierderile de muguri pot fi de peste 50%.

Accidente climatice

Maria-Marinela Dragnea, cercetător la SCDP Băneasa, avertizează că cele mai periculoase accidente climatice care pot să ducă la pierderea recoltei sunt:

• Şocurile de temperatură şi amplitudinile mari în lunile februarie – martie (amplitudinile de temperatură putând ajunge uneori la +15^oC, fenomen des întâlnit în partea de sud a ţării);
• Ieşirea timpurie din repaus şi înflorirea foarte timpurie a unor soiuri;
• Cultivarea unor soiuri sensibile, comparativ cu cele mai rezistente la ger;
• Apariţia unor brume timpurii şi a unor îngheţuri foarte târzii, în afara perioadei normale a zonei;
• Expoziţia terenului.

CAIŞII ÎNFLORIŢI – COMPROMIŞI

Gheorghe Burada (Lugoj, jud. Timiş) anunţa pe o reţea de socializare că în livada lui s-a confruntat cu „variaţii climatice exagerate într-o iarnă aiurea. Nopţi cu -5^oC şi zile cu 14^oC; săptămâni cu temperaturi de -10^oC noaptea. Rezultatul: pierderi de muguri florali închişi de 90% la caisul timpuriu şi 50-60% la ceilalţi, indiferent de locul pe pantă. Câteodată dezamăgirea întrece speranţa”!

Şi bihoreanca Florentina Dinu din Ştei anunţa că în ferma ei “mugurii la cais sunt compromişi în proporţie foarte mare. Ce n-a murit în perioada cu -12^oC, a murit ulterior la temperaturile de -4”.

Click AICI şi citeşte şi alte informaţii despre protecţia pomilor la îngheţurile târzii de primăvară!

un articol de

MARIAN MUŞAT