Una dintre cele mai mari provocări la înfiinţarea unei culturi de rapiţă este găsirea unei „ferestre” optime de semănat (august/septembrie), imediat înainte de o ploaie care să favorizeze germinarea şi răsărirea. Iată cinci sfaturi practice!
- Rapiţa are nevoie de un aport ridicat de azot. O producţie de 100 kg de seminţe de rapiţă sau cereale necesită 7 kg de azot. Prin această formulă simplă se poate calcula necesarul de azot (substanţă activă), dar este nevoie şi de o ajustare în funcţie de randamentul mediu al parcelei în ultimii 5 ani (excluzând rezultatele din cei mai buni şi cei mai „răi” ani).
- Asiguraţi disponibilitatea azotului şi a fosforului încă din toamnă, în stadiul critic de 5-6 frunze. Dacă solul are un conţinut scăzut de azot şi fosfor disponibil pentru plante, utilizaţi îngrăşăminte cu asimilare rapidă, chiar gunoi de grajd.
- Estimarea biomasei. Înainte de a repornirea în vegetaţie este important să se evalueze necesarul de nutrienţi al plantelor în condiţii reale. Metoda presupune tăierea plantelor de rapiţă la nivelul solului în 2-3 parcele, pe suprafaţa de 1 mp. Masa verde proaspăt recoltată este cântărită (kg/mp) şi raportată la hectar. Aceasta reprezintă masa verde medie a câmpului.
- Când însămânţarea a fost efectuată înainte de 25 august, în funcţie de condiţiile meteorologice, există riscul de a avea o cultură supradezvoltată toamna, cu o creştere şi absorbţie puternică şi un risc de epuizare a rezervei de azot din sol şi de stagnare ulterioară a creşterii.
- Puricele cruciferelor atacă rapiţa de la răsărire şi până în faza de 3-4 frunze, după care daunele provocate nu mai au importanţă economică. Însă în zonele atacate de larve se pot instala o serie de ciuperci patogene precum Phoma lingam şi Verticillium longisporum sau golurile lăsate de către larve se pot umple cu apă care îngheaţă, crăpând tulpinile.
ATENŢIE LA SEMĂNATUL RAPIŢEI! Vezi care sunt greşelile frecvente la înfiinţare!
