5 condiţii pentru un siloz de calitate - Revista Ferma
5 minute de citit

5 condiţii pentru un siloz de calitate

Aşa cum gospodinele îşi umplu cămările în această perioadă, tot aşa şi fermierii ar trebui să facă provizii pentru iarnă, pregătind furaje ce pot fi folosite peste circa două luni, când se intră în stabulaţie. Un sortiment de nutreţ ce poate fi preparat este furajul murat, din această categorie făcând parte şi silozurile.
Conservarea furajelor prin însilozare, sau mai exact prin murare, este posibilă datorită formării acizilor organici în masa furajeră, acizi care au rol de agenţi conservanţi.

 

5 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ CALITATEA SILOZURILOR

 

Pentru reuşita procesului de însilozare trebuie să se ţină cont de factorii care determină calitatea şi valoarea nutritivă a silozurilor:

  1. Momentul recoltării este optim când acumularea de substanţe nutritive este maximă, respectiv: pentru porumb când bobul este în pârgă; la borceaguri când gramineea este în pârgă, iar leguminoasele au format păstăile; la silozurile de leguminoase (lucernă trifoi, etc.) de la începutul înfloririi până când jumătate dintre plante sunt în floare.
  2. Conţinutul în glucide fermentescibile: nivelul de asigurare a glucidelor fermentescibile poartă denumirea de minim glucidic, ce reprezintă cantitatea de glucide necesară formării acizilor în siloz, astfel încât să-i asigure un pH de 4-4,2.
  3. Conţinutul în apă: fermentaţiile optime se realizează la un conţinut de 65-75% apă. Peste această valoare sunt favorizate fermentaţia acetică şi, mai ales, cea butirică.
  4. Gradul de mărunţire: o mărunţire sub 1 cm favorizează eliberarea sucului celular bogat în glucide fermentescibile şi asigură mai rapid condiţiile de anaerobioză, favorabile înmulţirii bacteriilor lactice. Tasarea furajului supus însilozării se realizează, de regulă, cu tractoare cu şenile şi are drept scop asigurarea condiţiilor de anaerobioză. Obţinerea anaerobiozei are o serie de efecte pozitive precum: oprirea proceselor biochimice determinate de respiraţia plantelor, reducându-se astfel pierderile de substanţe nutritive; distrugerea microflorei spontane aerobe; prevenirea formării mucegaiurilor; dezvoltarea bacteriilor de fermentaţie lactică.
  5. După descărcarea materialului supus însilozării se realizează o tasare puternică, caz în care temperatura nu depăşeşte 25-300C şi se obţine un siloz cu pierderi reduse de substanţe nutritive şi cu caracteristici organoleptice corespunzătoare.

 

siloz de calitate 1_b

 

6 CRITERII DE APRECIERE A CALITĂŢII SILOZULUI

 

Pentru fermieri este important să prepare un siloz de calitate. Principalele criterii de apreciere a calităţii silozului sunt:

  1. Să provină din furaje verzi recoltate în faza optimă;
  2. Să aibă culoarea apropiată de cea a plantelor la recoltare, miros plăcut cu arome de fructe şi gust acrişor;
  3. pH-ul să fie cuprins în intervalul 4,2-4,5;
  4. Conţinutul de acizi organici: 1,5-2% acid lactic, sub 0,5% acid acetic, sub 0,1% acid butiric;
  5. Conţinutul în azot amoniacal să nu depăşească 1% din N total;
  6. Mucegaiuri absente.

Dacă în hrana vacilor de lapte se folosesc cantităţi mari de siloz (chiar şi 40 kg), pentru tamponarea acidităţii create de siloz şi prevenirea acidozei lactice se foloseşte carbonat de calciu sau cretă furajeră în cantităţi de 1-2 g/kg de siloz.
Prin urmare, sfatul meu pentru fermierii care dispun de infrastructură adecvată, este să prepare un furaj murat de calitate şi rezultatele nu vor întârzia să apară.

siloz de calitate 2_b 

 

GRADUL DE ÎNSILOZARE

 

În funcţie de conţinutul glucidic, plantele sunt împărţite în trei grupe:

  1. Furaje uşor însilozabile, al căror conţinut real de glucide este mai mare decât minimul glucidic; de exemplu: plantele din familia gramineelor;
  2. Furaje greu însilozabile cu un conţinut apropiat minimului glucidic, la care se adaugă efectul de tamponare al sucului celular datorat aminoacizilor, fosfaţilor şi altor substanţe ce neutralizează acizii formaţi în masa însilozată; din această categorie fac parte leguminoasele precum lucerna, trifoiul, etc., iar pentru însilozarea lor e necesară corectarea conţinutului în glucide prin pălire, adăugarea de surse de glucide (melasă 2-4%, uruieli de cereale 3-5%), sau prin însămânţarea cu diverse preparate pe bază de bacterii lactice;
  3. Furaje neînsilozabile – al căror conţinut real în glucide este foarte redus; exemplu soia, urzica etc.

siloz de calitate 3_b 

 

AVANTAJELE FURAJELOR MURATE

 

Prepararea furajelor murate este recomandată din următoarele motive:

  1. Păstrează însuşirile bune ale furajului verde;
  2. Pierderile de substanţe nutritive sunt reduse cu 10-15%;
  3. Asigură un furaj suculent în perioada de stabulaţie;
  4. Stimulează producţia de lapte, putând asigura până la 60% din valoarea nutritivă a raţiei;
  5. Se realizează cu cheltuieli minime, în condiţii de mecanizare totală, pe tot parcursul perioadei de vegetaţie a plantelor.

Alături de furajele verzi, în murare pot fi folosite, în diverse proporţii, grosiere, concentrate, precum şi suculente industriale.
Click AICI şi vezi ce tipuri de adaosuri pot fi folosite la însilozare!

un articol de
LAVINIA ŞTEF

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →