“Am pornit să tăiem în ferestrele iernii, atunci când vremea a permis”, a susţinut Ion Dumitrache, pomicultor din Argeş, care are o livadă de pomii fructiferi columnari.

“Căutăm să scurtăm şarpantele laterale ca să nu crească mai mult de 20-30 cm, şi, totodată, facem din foarfecă rărirea fructelor, evitând astfel să o facem în vară. Acolo unde şarpantele sunt mai groase de 2 cm trebuie neaparat dat cu un produs cupric pentru ca rana să se cicatrizeze bine şi să nu fie poartă de pătrundere a bolilor”, a explicat fermierul care se pregăteşte să realizeze o stropire a livezii.

TEMPERATURILE SCĂZUTE AU AFECTAT POMII

În plantaţiile din Reghin se aşteaptă dezmuguritul pentru a se constata pagubele produse de temperaturile scăzute din timpul iernii. „Am zis s-o las cu verificarea livezii către sfârşitul lunii, am avut valuri de ger de până la -20grade C care au afectat pomii. Poate la măr nu aşa de mult, dar la celelalte specii sigur: cireş, vişin, nu mai vorbesc de cais şi piersic”, ne-a declarat Ion Ormenişan, administratorul Grupului de producători agricoli Hortipomicola Reghin.

Temerea pomicultorului este să nu dea un îngheţ târziu de primăvară, deoarece a păţit-o aproape în fiecare sezon, livezile fiind afectate de ger între 40 şi 90%.

DE 10 ANI, MĂRUL SE VINDE TOT LA 2,5 LEI KILOGRAMUL!

„Suntem în al treilea an de când am trecut pe sistemul bio, urmând să primim certificarea. Producţiile sunt mai scăzute şi nu mai livrăm pe marile reţele comerciale, aşa cum o făceam în anii din urmă. Preţurile la motorină, îngrășăminte, la celelalte inputuri s-au dublat şi, din păcate, în magazin mărul se vinde tot cu 2,5 lei kilogramul tot ca şi acum 10 ani şi nu-i în regulă!”, a subliniat Ioan Ormenişan.

În depozit nu mai e marfă, merele s-au vândut din livadă, chiar şi la un preţ mai scăzut. „Depozităm cât mai puţin posibil că e scumpă factura la energie. Nu mă mai complic mai fac proiecte, în am depus în 2017 şi 2019 şi au fost amânate varii motive. Avem şi noi o vârstă, suntem pensionari, să facă tinerii, însă, din păcate, nu are cine să ne urmeze în profesie”, a explicat fermierul.

Grupul Hortipomicola Reghin e format din 7 membri ce deţin 82 ha de livadă, din care 90% este măr.

„Am avut suprafeţe mult mai mari, de 450-500 ha, însă încet, încet am defrişat şi din 2014 nu am mai reuşit să replantăm; acum costurile sunt foarte mari”, ne-a declarat Ioan Ormenişan.   

Pomicultorul s-a organizat pentru primele stropiri de primăvară cu produse cuprice.  

DEFICITUL DE APĂ SE MENȚINE

Societatea Pomicultura Ind din Breazu, județul Iași, produce fructe destinate consumului proaspăt, precum și industrializării, având spații frigorifice și de ambalare. Potrivit administratorului Petru Cumpăt, plantaţia are 30 ha, din care 10 ha este livadă tânără, în următoarea structură: măr 11,5 ha, cireş 10,5, cais 4, piersic 2,5 şi păr 1,5 de hectare, fructele îndeplinind standardul GlobalGAP.

“Deocamdată, totul pare în regulă, variaţiile de temperatură nu au produs efecte, dacă ele sunt le vom vedea după intrarea în vegetaţie a pomilor. Exista însă un deficit de apă în sol, în cele 3 luni de iarnă, cantitatea totală de precipitaţii fiind de 49 litri/mp. Din fericire, livada este irigată prin picurare”, ne-a declarat fermierul.   

“În acest an, vor fi plantate 3 ha de prun iar în anul viitor alte aproape 7 de măr și prun, astfel încât livada să aibă 40 ha”, a precizat ieşeanul.

Potrivit acestuia, problemele cele mai spinoase sunt legate de preţurile mici de vânzare, concurenţa neloială din partea ţărilor din jur, dar şi deficitul de personal.

Îngheţurile de revenire din primăvară (temperaturi scăzute între -1^oC şi – 4^oC care apar după 1-2 săptămâni cu zile călduroase) pot distruge florile şi mugurii, în special în cazul speciilor termofile (cais, piersic, nectarin), respectiv al soiurilor timpurii.

DAMIAN DRAGOMIR

Director adj. ştiinţific SCDP Băneasa 

PRIMĂVARA LA SCDP BĂNEASA

„Fluctuaţiile de temperatură şi lipsa zăpezii din anul 2022 au exercitat o presiune asupra rezistenţei speciilor pomicole la îngheţ, deoarece stratul de omăt ar fi avut rolul de a menţine temperatura mai înaltă în sol, iar la adâncimea de până la 20-30 cm solul fără zăpadă îngheaţă. Astfel, speciile pomicole altoite pe portaltoi cu vigoare şi talie redusă, cu sistem radicular superficial sunt supuse riscului de îngheţ”, ne-a declarat ing. drd. Damian Dragomir, director adj. ştiinţific al Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa. 

De asemenea, un lucru negativ înregistrat la unitate este deficitul de umiditate din sol.

În acest început de primăvară, o bună parte dintre speciile pomicole se află în faza de repaus vegetativ, însă lipsa umidităţii şi menţinerea temperaturilor scăzute constituie un pericol.

Împreună cu tânărul cercetător am inventariat câteva dintre efectele vremii nefavorabile asupra pomilor, măsurile pentru limitarea pierderilor şi tipul de lucrări recomandate la început de primăvară. 

4 LUCRĂRI ÎN ACEST SEZON

1. Protejarea plantaţiilor împotriva rozătoarelor;

2. Controlul viabilităţii mugurilor, realizat prin recoltarea a 15-20 ramuri pe fiecare soi, se

etichetează, se pun în recipient cu apă, fiind păstrate la temperatura camerei timp de 3-4 zile, timp în care mugurii neafectaţi vor porni în vegetaţie.

Viabilitatea mugurilor se determină prin observarea secţiunii acestora (mugurele afectat va prezenta o pată de culoare brun – închis);

3. Tăierile de fructificare reprezintă cea mai importantă lucrare recomandată după determinarea viabilităţii mugurilor, ţinându-se cont de cerinţele speciei şi soiului din plantaţie;

4. Îndepărtarea lăstarilor anticipaţi.

CARE SUNT EFECTELE TEMPERATURILOR SCĂZUTE

• Inhibarea creşterii, mai ales în perioada de primăvară când pomii sunt încă în stadiu de dezvoltare, ceea ce duce la scăderea producţiei de fructe şi la întârzierea vegetativă a pomilor;

• Daune la muguri şi flori;  

• Vulnerabilitatea la boli şi dăunători, întrucât pot inhiba sistemul imunitar al pomilor;

• Înflorirea întârziată ce afectează producţia de fructe.

3 măsuri pentru limitarea pierderilor

1. Acoperirea pomilor fructiferi;

2. Utilizarea metodelor de încălzire a copacilor de geruri şi temperaturi prea scăzute sau instalarea unui sistem eficient de protecţie de ceaţă artificială cu ajutorul instalaţiei de irigare prin picurare sau prin aspersie;

3. În perioada de repaus vegetativ, se recomandă tratamente fitosanitare pe bază de cupru împotriva bolilor şi pe bază de ulei mineral cu un insecticid împotriva dăunătorilor.

ATENȚIE! Stropirile au scop preventiv şi se aplică atunci când temperatura este mai mare de +5°C!

un articol de

MARIAN MUȘAT