1. Prima a ţinut chiar de lipsa lor de experienţă în alcătuirea documentaţiei perfecte pentru a constitui cooperativa. ”Am crezut că putem face singuri acest pas şi s-a dovedit că, deşi aveam studii universitare şi ştiam câte ceva despre întocmirea unor proiecte, nu a fost suficient. După un an pierdut, am apelat la specialişti din domeniu şi am depăşit problema”, explică tânărul legumicultor Robert Zamisnicu, iniţiator al cooperativei „Legume de Probota”. 
2. Apoi, dificultăţile derivate din birocraţia exagerată, ocolite etapă cu etapă cu ajutorul aceloraşi specialişti.
3. A treia dificultate a venit din faptul că o altă cerinţă a beneficiarilor din segmentul de supermarketuri este aceea a existenţei unui istoric al activităţii membrilor cooperatori. ”Deocamdată avem istoric ca producători individuali, dar vom avea şi ca asociaţie. Aşadar, considerăm că, încă, mai avem de aşezat cărămizi la temelie până să spunem că suntem pe deplin funcţionali. Dar, dacă am ajuns până aici, este un semn că putem reuşi şi, deci, vom continua”, explica Robert Zamisnicu.

O mână de ajutor de la Şcoala cooperativelor

Principalii colaboratori ai membrilor Cooperativei ”Legume de Probota” au fost reprezentanţii Centrului de Mediere şi Securitate Comunitară Iaşi, care au preluat misiunea de a întocmi întreaga documentaţie, în vederea înfiinţării acestei forme asociative.

”Noi îi sprijinim practic pe toţi cei interesaţi să treacă la următorul nivel de dezvoltare, după ce au reuşit să aducă fermele la un anumit nivel de performanţă în producţie, astfel încât să poată să producă mai mult, să vândă mai bine şi la un preţ corect şi să realizeze alte investiţii în ferme. Practic, inclusiv evenimentul de prezentare publică a Cooperativei Legume de Probota reprezintă o parte a proiectului CoopNet, un fel de şcoală a cooperativelor, prin care sprijinim formarea şi promovarea cooperativelor micilor producători, precum şi a liderilor acestora. Am mai sprijinit realizarea de cooperative şi în judeţele Bacău şi Neamţ”, ne-a declarat Laura Albu, preşedinte executiv al Centrului.

Cât a durat lupta cu birocraţia?

Nu este uşor să alcătuieşti o asemenea documentaţie, dar nici imposibil. Cu voinţă şi cu ştiinţă, depăşeşti toate dificultăţile, unele fiind chiar exagerate. ”În cazul cooperativei coordonate de Robert Zamisnicu, am făcut şi un mic studiu, prin care ne-am pus în situaţia de a nu cunoaşte pe nimeni care să ne facă o cale mai scurtă a actelor şi din care a reieşit faptul că drumul documentelor a durat aproximativ 9 luni, iar în acest timp, de exemplu, am fost în legătură cu vreo 6-7 funcţionari de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), fiecare dându-ne o altă indicaţie. Noi ştim să scriem proiecte, să descriem activităţi şi să alcătuim diverse Anexe solicitate, dar pentru fermieri, care în primul rând trebuie să producă şi care nu prea au timp să umble pe drumuri sau să întocmească tot felul de documente, este foarte dificil”, arăta Laura Albu.

În judeţul Iaşi, deja, avem formate mai multe cooperative, precum şi un aşa-numit foodhub, care se cheamă ”Roade şi Merinde”, prin care peste 100 de mici fermieri din jurul municipiului Iaşi îşi valorifică producţiile şi îşi dezvoltă activităţile

LAURA ALBU

Preşedinte executiv al Centrului de Mediere si Securitate Comunitară Iaşi

PREGĂTIRI PENTRU PRIMELE LIVRĂRI

Dintre proiectele Cooperativei ”Legume de Probota”, judeţul Iaşi, cele mai importante sunt cele legate de reaşezarea structurii de producţie în cadrul fermelor, astfel încât să se poată trece la încheierea de contracte pentru valorificare în comun. Deocamdată, există două direcţii de valorificare, pentru care negocierile sunt pe final, respectiv distribuirea legumelor de Probota-Iaşi în unele lanţuri de supermarketuri şi livrarea către o unitate nemţeană de procesare. Potrivit calendarului de activităţi, primele distribuiri către supermarketuri urmează a fi făcute în perioada mai-iunie 2022, sub sigla ”Cooperativa ”Legume de Probota” Iaşi – bunătate şi sănătate”.

Click AICI şi urmăreşte clipul video de prezentare a cooperativei!

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI

Redactor Radio România Iaşi