În sol se consumă în fiecare an circa 10 tone/ha de materie organică. Aceasta trebuie adăugată prin îngrășăminte verzi și organice, pentru a menține în echilibru procesele de humificare/mineralizare.
Din resturile vegetale ale culturii existente pe suprafața respectivă se obțin circa 4-5 t/ha iar restul trebuie completată cu diverse îngrășăminte organice.
RESURSE DISPONIBILE PENTRU ÎNGRĂȘĂMINTELE VERZI
Cel mai indicat ar fi gunoiul de grajd, însă efectivele de animale s-au redus foarte mult. Dacă în 1990 aveam 5.381.000 bovine, în anul 2020 s-au redus la 1.795.000 capete iar sectorul porcin s-a redus de la 12.033.000 porci în 1990, la 3.577.000 în anul 2020.
De aceea folosirea îngrășămintelor verzi este o măsură bine venită și efectul lor este echivalent cu cel al gunoiului de grajd!
Ca îngrășăminte verzi se pot folosi: lupinul, mazărea, bobul, măzărichea, trifoiul, sulfina sau secara, rapița, muștarul, hrișca, floarea-soarelui ș.a.
Acestea se însămânțează în cultură principală sau, cel mai indicat, în miriștea de rapiță, orz, grâu care, în anii normali asigură cantități importante de materie vegetală.
Tocarea și încorporarea în sol a acestora se efectuează când asigură maximul de materie organică, și anume: lupinul și mazărea, când au format păstăi; măzărichea, muștarul, sulfina, rapița la înflorit; secara la înspicat și floarea-soarelui la formarea calatidiilor.
12 AVANTAJE PRINCIPALE
1. Îngrășămintele verzi îmbogățesc solul în materie organică proaspătă care stimulează activitatea biologică din sol, intensificând procesul de descompunere a acesteia.
2. Crește conținutul solului în humus și deci fertilitatea solului, asigurând treptat necesarul de nutrienți pentru plante.
3. Plantele folosite ca îngrășământ verde protejează și ameliorează structura solului. Terenul permanent verde amortizează căderea picăturilor de ploaie și acestea nu distrug agregatele structural. Prin sistemul radicular compartimentează și presează asupra solului, contribuind la unirea particulelor elementare de sol în agregate structurale.
4. Cultivate în miriște, plantele folosite ca îngrășământ verde valorifică îngrășămintele rămase de la cultura principală, consumă nitrații formați în perioada de vară, evitând astfel levigarea acestora.
5. Plantele folosite ca îngrășământ verde, având densitate ridicată, sufocă eventualele buruieni sau le reduc prin alelopatie, contribuind la diminuarea gradului de îmburuienare.
6. Pe teritoriul țării noastre există o constantă termică de 1700-4300 grade C, zile fără îngheț 165-225 zile și 1700-2300 ore de strălucire a soarelui, în funcție de zonă. Din acești parametri se consumă puțin peste jumătate iar restul s-ar pierde dacă nu am menține terenul permanent verde pentru valorificarea acestora până toamna târziu. În acest fel se asigură materie organică pentru sol și se sechestrează o bună parte din CO2.
7. Prezența covorului verde asigură înmagazinarea întregii canități din precipitații în sol și reduce pierderile de apă prin evaporare.
8. Terenul ocupat cu plante pentru îngrășământ verde asigură o bună infiltrare a apei în sol, evitând fenomenul de eroziune.
9. Diversitatea de culturi folosite ca îngrășământ verde, altele decât principalele plante de cultură, asigură creșterea biodiversității.
10. Plantele folosite ca îngrășământ verde asigură cantități importante de elemente nutritive în sol. De exemplu, măzărichea, la diferite niveluri de producție, asigură 50-150 kg/ha azot, 10-25 kg/ha P2O5 și 50-70 kg/ha K2O iar rapița 50-100 kg/ha azot, 25-40 kg/ha P2O5 și 80-180 kg/ha K2O. În acest fel se pot reduce sau se renunță la îngrășămintele chimice, prin aceasta reducând cheltuielile și sursele de poluare.
11. Culturile respective pentru îngrășământ verde, în anumite condiții se pot folosi cu bune rezultate și în furajarea animalelor.
12. Prin urmare, folosirea culturilor pentru îngrășământ verde asigură creșterea fertilității solului fără chimicale, fără cheltuieli și fără poluare. Sporurile de producție realizate la Stațiunea Suceava în asemenea condiții, la cultura cartofului au fost de 16% după mazăre și de 27% după măzăriche!
VIRTUȚILE MATERIEI ORGANICE
De-a lungul istoriei, solul s-a format în urma proceselor de dezagregare fizică și alterare chimică ale rocilor și mineralelor din stratul superior al scoarței terestre, rezultând un material mărunțit.
Materialul mineral mărunțit a putut deveni sol numai după apariția în compoziția sa a materiei organice și a viețuitoarelor care o populează.
Află care sunt cele 15 beneficii ale materiei organice pentru sol!
un articol de
VASILE POPESCU
