În 2015, academicianul Cristian Hera menționa: “Noi, purtătorii conștiinței istorice avem datoria să stabilim și să impunem căile și mijloacele iar factorii de decizie legislativă și executivă să stabilească cu claritate legile care să conducă la păstrarea pământului românesc, tezaur național și izvor de existență a generațiilor de astăzi și a celor care urmează”.
MĂSURI DE PROTECŢIE A CALITĂŢII SOLURILOR
1. Împădurirea terenurilor degradate prin eroziune și poluare intensivă. Suprafața împădurită în România este mai mică decât în alte țări și după 1989 s-a redus tot mai mult, prin tăieri ilegale. În Europa pădurile ocupă 29,3% din suprafață iar în România 26%, având zone foarte puțin împădurite. Dacă, de exemplu, în Câmpia Transilvaniei pădurile ocupă 6,8% din suprafață, în Câmpia de Vest doar 3,2% și în Bărăgan 3,5%.
Există mari suprafețe de teren în pantă, erodate, care trebuie împădurite. În ultimii 5 ani au fost unele măsuri de regenerare a pădurilor, dar anemice. S-au regenerat 75.400 ha din care 48.163 ha prin regenerare naturală și 27.238 ha prin împădurire. În PNRR este prevăzută reîmpădurirea a 40.000 ha.
2. Ameliorarea pajiștilor naturale. Ţara noastră dispune de mari suprafețe de pășuni și fânețe naturale situate, în special, în zonele de deal și submontane. Avem 22,4% suprafețe pentru pășuni și 10,6% pentru fânețe care, bine întreținute, ameliorate și corect exploatate asigură baza furajeră pentru un bogat șeptel de animale.
3. Reabilitarea lucrărilor de amenajări antierozionale și extinderea pe suprafețele cu risc. Dacă în 1965 existau 198.000 ha cu amenajări antierozionale, se ajunsese în 1988/89 la 2.490.000 ha amenajate pe care se găseau mai ales suprafețele cu viță de vie și pomi pe terase.
Prin restituirea suprafețelor de teren pe vechile amplasamente, aceste amenajări au fost, în mare parte, distruse masiv. La acestea s-au adăugat și tăierile ilegale de păduri care au expus terenul la eroziune.
Totalul suprafețelor cu risc de eroziune este acum de 7 milioane ha! Sunt necesare măsuri energice pentru reabilitatea acestor suprafețe de pe care se pierd 150 milioane tone de sol fertil! În PNRR sunt prevăzute 650 lucrări de combatere a eroziunii pe 2,2 mil. ha.
4. Reducerea culturilor prășitoare de pe terenurile în pantă. În funcție de mărimea pantei se aleg culturile care pot proteja asemenea suprafețe, astfel:
• cele mai bune protectoare sunt gramineele și leguminoasele perene care ocupă peste 75% din teren și se cultivă pe orice pantă
• bune protectoare sunt cerealele păioase și plantele furajere care ocupă 50-75% din teren și se pot cultiva pe pante de 15-18%
• slab protectoare sunt culturile prășitoare (porumb, floarea soarelui, cartof) care ocupă sub 25% din teren și se pot cultiva pe pante mai mici de 6%
5. Reabilitarea și modernizarea amenajărilor pentru irigații. Se știe că până în 1989 am avut amenajate și s-au irigat 3,2 milioane ha. Acum este necesar să se asigure infrastructura principală pentru irigații și să se modernizeze prin folosirea de utilaje de mare capacitate, aplicarea irigației prin picurare asigurând o mai bună gestionare a apei și consum redus de energie.
Ar fi de dorit amenajarea de lacuri artificale care pot evita inundațiile, lacuri situate în zone mai înalte și administrarea gravitațională a apei. În PNRR sunt prevăzute 300 amenajări pentru 2,9 mil. ha la irigat.
6. Modernizarea lucrărilor de îndiguire și desecări. Sunt necesare măsuri hotărâte pentru îndiguirea zonelor inundabile și de desecări a suprafețelor pe care băltește apa, suprafațe care ocupă 3,1 milioane hectare.
7. Măsuri de combatere a sărăturii secundare în sistemele de irigații.
Apa de irigat, uneori cu un conținut mai ridicat în anumite săruri, acumulată în sol în timpul vegetației culturilor, se evaporă după recoltarea acestora la suprafața solului și sărurile respective rămân pe sol, provocând sărăturarea secundară. Pentru a evita acest fenomen este necesar ca solul, în perimetrele irigate, să fie menținut permanent verde.
Se folosesc soiuri (hibrizi) timpurii de fasole, soia, porumb care se însămânțează în miriștea de grâu și orz și care mențin terenul acoperit până apar brumele de toamnă și se evită sărăturarea. Culturile respective produc boabe, a doua cultură crescând eficiența amenajărilor pentru irigații.
8. Corectarea reacției chimice a solului. Majoritatea solurilor au pH-ul acid și se corectează prin aplicarea amendamentelor calcaroase pe 2,3 milioane ha.
9. Refacerea rezervei de materie organică în sol. Se apreciază că 80% din terenul arabil are conținut scăzut de humus. Materia organică asigură baza fertilității solului. Din descompunerea materiei organice rezultă humus și elemente nutritive pentru plante.
Anual se consumă 10 t materie organică din sol care trebuie adăugată pentru menținerea fertilității. Din resturile vegetale se asigură 4-5 t/ha iar restul se adaugă sub formă de îngrășământ organic, îngrășăminte verzi, culturi verzi etc.
10. Înființarea perdelelor forestiere de protecție. Este o măsură extrem de important, asupra căreia se discută mult și se face foarte puțin. S-a scris mult despre rolul și importanța perdelelor forestiere de protecție, mai ales în condițiile schimbărilor climatice.
Prin scăderea vitezei vântului ele asigură reducerea pierderilor de apă prin transpirația plantelor și prin evaporarea apei la suprafața solului. Totodată, în spațiul dintre perdele se asigură un strat uniform de zăpadă care protejează de îngheț culturile de toamnă și, prin topire crește rezerva de apă a solului și rezistența la secetă.
În perimetrele amenajate pentru irigat asigură o distribuire uniformă a apei pe teren și reducerea normei de irigat.
SOLUL ŞI CULTURILE AGRICOLE
Cunoscând criteriile pentru determinarea pretabilităţii solului şi în funcţie de pretenţiile pe care le au culturile agricole, se va putea realiza o bună amplasare în teren a acestora.În funcţie de tipul solului, de însuşirile sale fizice, chimice şi biologice, de conţinutul în materie organică şi elemente nutritive, de capacitatea de înmagazinare şi conservare a apei în sol se poate aprecia gradul de favorabilitate al acestuia pentru culturile agricole.
Click AICI şi află detalii!
Exploatarea nerațională a solurilor a dus la degradarea continuă a acestora ajungându-se, de multe ori, la starea lor de nefolosință!
Click AICI şi află 10 măsuri prin care putem evita degradarea solului!
un articol de
VASILE POPESCU