Schimbările climatice au efecte directe şi severe asupra activităţilor din agricultură, făcând ca fermierii să fie permanent în alertă, gata să intervină în câmp pentru a salva tot ce se mai poate din culturile lor.

Am făcut o trecere în revistă a principalelor efecte negative ale schimbărilor climatice asupra activităţilor din agricultură:

1. Lucrările agricole nu se pot efectua la timp şi nici corespunzător. Fie este secetă severă şi solul devine tare precum betonul, fie este exces de umiditate încât nu se poate intra pe teren. Tehnica modernă ajută totuşi ca unele lucrări precum erbicidarea, combaterea bolilor şi a dăunătorilor şi chiar fertilizarea să se poată efectua aerian cu dronele.
2. Dacă semănatul nu se efectuează în epoca optimă, pentru ca perioada de vegetaţie să se desfăşoare normal, apar diminuări de producţie. Fie nu se poate semăna pentru că bălteşte apa pe teren, fie solul este foarte uscat, fie temperatura nu este corespunzătoare sezonului. De exemplu, perioada martie-aprilie 2023 a fost cu temperaturi prea scăzute pentru semănatul culturilor termofile.
3. Eroziunea solului din cauza precipitaţiilor abundente. Solul mobilizat colmatează canalele de desecare, iar în câmp plantele pier din cauza băltirilor. La fel, poate fi prezent şi riscul de grindină şi de vânturi puternice, care dezrădăcinează plantele, le culcă la pământ, le rup tulpinile (cum s-a întâmplat cu lanurile de floarea-soarelui în vara 2023).
4. Cantităţile mari de precipitaţii provoacă levigarea îngrăşămintelor, a erbicidelor şi insecto-fungicidelor, poluând apele de suprafaţă şi pânza freatică. De aceea se recomandă aplicarea de doze mai mici de îngrăşăminte şi în mai multe faze.
5. În condiţii de umiditate suficientă la suprafaţa solului, plantele având la dispoziţie apa şi hrana, lenevesc şi nu-şi dezvoltă sistemul radicular. Fiind apă multă, este aer (oxigen) mai puţin şi lipseşte energia pentru creşterea sistemului radicular. În acest fel, un vânt puternic culcă uşor la pământ plantele slab înrădăcinate.
6. Efectuarea lucrărilor solului la un grad de umiditate ridicat produce fenomenul de compactare a solului. Totodată, procesul de evaporare a apei la suprafaţa solului fiind puternic în timpul arşiţelor cu +50…+60°C la suprafaţa solului, apa cu un conţinut mare de săruri ridicată prin capilare din orizonturile mai adânci se evaporă şi sărurile rămân la suprafaţă, provocând sărăturarea secundară a solului.
7. Umiditatea foarte ridicată şi imposibilitatea de a aplica lucrările de combatere duc la înmulţirea exagerată a buruienilor şi a bolilor care găsesc condiţii optime de înmulţire.
8. Inundaţii catastrofale în unele zone concomitent cu secetă cumplită în alte regiuni (cum a fost vara 2023).
9. La fel de dăunătoare sunt variaţiile foarte mari de temperatură atât între anotimpuri, cât şi de la zi la noapte, care provoacă dereglări majore în fiziologia plantelor. În primăvara anului 2023, temperaturile sub punctul de îngheţ au prins pomii în plină floare şi au distrus rodul pentru acest an.
10. Apar costuri suplimentare pentru a procura mai multe maşini agricole cu care să se efectueze lucrările în scurt timp, în intervalul dintre ploi.

Batem constant recordurile de căldură! Urmează cea mai fierbinte vară din istorie? Ce arată prognozele?

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, consideră că 2024 va fi un an agricol ”foarte bun”, chiar dacă în anumite zone din ţară culturile agricole sunt deja calamitate de secetă. Ce suprafaţă agricolă este afectată la finalul lunii trecute?

SECETĂ extremă: S-a cerut declararea stării de CALAMITATE în tot judeţul! Peste jumătate din suprafaţa cu grâu e afectată! Scanează codul QR şi vezi ce spun fermierii!

un articol de

Vasile Popescu                                                                      

mai multe pe această temă

www.revista-ferma.ro